Familia: Passifloraceae
Origine: Tropi, subtropi
Aspect: Căţărătoare
Înflorire: Iunie-septembrie (+ iarna!)
Expunere: Plin soare
Udare: Abundentă
Sol: Pământ pentru flori tip B
Tratament special: Îngrăşământ lichid pentru flori de cameră
Temperaură: Minim. 8 °C
Toxic: Nu
Cultivare: Dificilă
Uiliare: În medicină, ca sedaiv uşor / tratarea insomniei.

---

Scurt istoric:

Povestea a început în 1609, când Jacomo Bosio a obţinut câteva desene de la călugărul augustinian Emmanuel de Villegas. Desenele reprezentau o floare ciudată, de o frumuseţe incredibilă. Bosio a prezentat Floarea pasiunii în curţile regale, totodată a realizat o interpretare cu conotaţie religioasă, care stă la baza legendei - legendă ce a ajutat răspândirea rapidă.

Pentru Jacomo Bosio floarea pasiunii reprezenta misterul patimilor lui Christos, pentru că includea simboluri ale crucificării. Astfel passiflora a primit şi denumirea de ''la flor de las cinco llagas'' (floarea celor cinci răni).

Passiflora are 5 petale şi 5 sepale - reprezentând pe cei 10 discipoli fideli, mai puţin Petru şi Iuda. Corola purpurie cu 72 de filamente simbolizează coroana cu 72 de spini, cele cinci stamine reprezintă rănile lui Isus, iar cele trei stiluri ale pistilului corespund celor trei cuie.  Deşi aceste interpretări nu sunt universale, în ele se regăsesc în toate culturile Europene.

Cultivare şi reproducere:

Passiflora e sensibilă la temperaturi scăzute. Ca urmare doar în martie poate fi mutată în grădină ori pe balcon, având grijă ca temperatura să se păstreze între 18-21 °C. Necesită pământ bogat în humus, udare abundentă şi îngrăşământ lichid din 2 în 2  săptămâni. În timpul iernii va trebui adăpostit la seră sau într-o cameră luminoasă. E bine de ştiut că va înflori şi în timpul iernii, dacă va fi udată şi obţine din când în când o cantitate mică de îngrăşământ lichid. Spre amurg, floarea va dezvolta un miros specific foarte plăcut.

Reproducerea se poate realiza primăvara, prin seminţe, butaşi ori marcotaj artificial. Butaşii se vor planta într-un compost realizat din nisip grosier şi turbă (părţi egale), adăpostit la umbră, la minim 18 °C. Va trebui udat moderat şi va trebui adăugat îngrăşământ lichid din 2 în 2  săptămâni. Paraziţi naturali cunoscuţi (păianjenul roşu şi păduchii verzi) pot fi combătuţi cu produse specifice ce se găsesc în magazine specializate. În rest doar administrarea necorespunzătoare a cantităţilor de soare, apă şi îngrăşământ poate dăuna acestor plante.